Scule APLATIZARE (scule HEMMING) pe abkant

Aplatizarea (hemming / flattening) este operația executată pe abkant de îndoire a muchiilor la 180 de grade (suprapunere muchii tablă). Uzual aplatizarea se face în 2 etape, o îndoire inițială la un unghi mic (exemplu 30 de grade), urmată de operația de aplatizare propiu-zisă.  SM TECH SRL oferă o gamă largă de tipuri de scule aplatizare pentru abkant, funcție de aplicația d-voastră vom oferi soluția cea mai bună.

      Aplicaţiile aplatizării pot fi următoarele:

• Creşterea sigurantei la utilizarea şi manipularea pieselor de tablă, ascunderea defectelor de muchie şi reducerea expunerii utilizatorilor finali direct la muchia tăietoare tablei ce poate cauza probleme (nici nu mai este necesară în acest caz debavurarea acestor muchii).
• Intărirea rigidităţii muchiei tablei şi a piesei respective.
• Imbunătăţirea design-ului piesei respective.
• Pot fi folosite la îmbinarea a 2 table (aplatizările deschise).

• Tipurile cele mai întâlnite de aplatizare

  • Aplatizare dreaptă (închisă) – este cea mai utilizată, necesită însă forţa cea mai mare de închidere şi nu se pretează la materialele mai puţin ductile ce se pot fisura. Limita de grosime este în general 2.5-3.0 mm.
  • Aplatizare deschisă – necesită un adaos la aplatizare între cele 2 feţe, ce se elimină la final
  • Aplatizare semi-închisă tip “picătură”   – necesită o forţă mai mică fată de aplatizarea dreaptă, se utilizează la materiale mai pretabile la fisurare şi la care nu se poate face aplatizare dreaptă.   Se recomandă ca materialele la care se face acest gen de aplatizare să aiba în prealabil o protecţie anti-corozivă (tablă zincată etc)  pentru că dacă piesele se vopsesc ulterior,  vopseaua nu va pătrunde în interiorul aplatizării şi spaţiul respectiv favorizează apariţia coroziunii.

In general aplatizarea se face în 2 etape: 

• O pre-îndoire la un unghi ascuţit în jur de 30 grade (uzual unghiurile la care se poate face această pre- îndoire sunt 26 /30/35 grade)
• Aplatizarea (apăsarea) finală.

Unele prese abkant din noile generaţii au posibilitatea de a efectua aplatizarea fără scule speciale (abkanturile ce au mese dedicate pentru aplatizare).  Pentru restul maşinilor însă, aplatizarea se poate face foarte simplu utilizând câteva tipuri de scule pe care le vom descrie în continuare.  

TIPURI de scule aplatizare

Scule de aplatizare / hemming cu arcuri

Aceste scule ce fac atât preîndoirea ~ 30 de grade cât şi aplatizarea propriu-zisă între partea superioară mobilă şi partea inferioară fixă. O varianta de scule de aplatizare (hemming) cu arc sunt cele descrise in filmul urmator.  Acestea pot fi atât cu acționare cu arc  (S101.35.06 ; S101.35.08 ; S101.35.10 ; S110.30.08 ; S135.26.08 ; S135.26.10 ; SA135.26.12) cât și cu acționare pneumatică  (S101PN.35.06 , S101PN.35.08 etc)

Sculele de aplatizare solide (fără arcuri)

Aceste scule fac de asemeni si îndoirea initiala (aprox 30 grade) cât si aplatizarea finală. Au un cost mai redus și au avantajul că pot fi oferite în seturi sectionate (pot fi tăiate la orice lungime). La unele aplicații, dezavantajul lor este că nu pot prelua atât de bine forțele de împingere față-spate asupra sculei și berbecului mașinii, comparativ cu sculele aplatizare cu arcuri.

Sculele de aplatizare în etape

Aceste scule fac doar aplatizarea propriu-zisă,  îndoirea inițială (circa 30 de grade) este făcută cu o scula separată standard de îndoit. Sunt mai puțin productive față de sculele de aplatizare ce fac ambele etape, dar de multe ori mai jos ca buget. Există o gamă foarte variată de astfel de scule.  Se pretează excelent la serii medii / mari, unde productivitatea lor este bună (de exemplu pe un abkant se face îndoirea inițială la unghi mic, iar pe un alt abkant se face continuu operația de aplatizare, în acest caz productivitatea este foarte bună) 

Sculele de aplatizare specifice pe mașină

Aplatizarea utilizând o combinaţie între scule şi tehnologii existente pe maşină:  Există mașini ce au pentru aplatizare axe suplimentare, ce simplifică procesul si de asemeni simplifică sculele. Un astfel de exemplu sunt abkanturile Trumpf Trumabend si Trubend ce au o axă suplimentară dedicată aplatizării, axa I (deplasarea față-spate a prismei pentru aplatizare). Aici sculele sunt mai simple iar variantele de configurare a sculelor pentru aplatizare arată ca in imaginile de mai jos :

Primul caz implică efectuarea îndoirii la 30 de grade, urmată de comanda axei I de mutare a prismei în spate și execuția aplatizării

Cazul 2 se face prin efectuarea indorii la 30 grade, urmată de mutarea prismei în față.

Cazul 3 se face de asemeni cu mutarea axei în față dar este recomandat doar pentru tabla subtire (maxim 0.8-1.0 mm), pentru că poansonul nu are ghidare în timpul procesului de hemming (aplatizare).

Cele 2 poziții ale ansamblului prismă sunt exemplificate în imaginea urmatoare :

Se execută mai întâi îndoirea la 30 de grade

Se deplasează axa I și cu aceleași scule se execută aplatizarea

În ultimii ani au apărut tot mai multe abkanturi care au din construcție mese de aplatizare (hemming table) – pentru utilizatorii ce folosesc foarte frecvent aplatizarea.  În acest caz nu mai sunt necesare scule dedicate de aplatizare dar din cauza costului suplimentar al acestor mese cu aplatizare si a faptului că se reduce din deschiderea abkantului, ele sunt recomandate doar in cazurile in care se foloseste foarte intensiv aplatizarea (daca nu se foloseste continuu aplatizarea atunci sculele de aplatizare separate sunt mai indicate). De asemeni în această categorie putem include și sculele de aplatizare pneumatice, actionate de mașină. 

Forța necesară la aplatizare pe abkant

Un aspect important de care trebuie ţinut seama este forţa necesară, forţă care poate fi destul de mare la aplatizare. Din acest motiv uzual aplatizarea este limitată în cele mai multe cazuri la grosimi de maxim 2,5-3,0 mm  (sau 2,0 mm la inox).  Forţa calculată trebuie să fie mai mica faţă de cea pe care o poate furniza abkantul şi de asemeni trebuie să fie mai mica fată de cât pot suporta sculele.    Orientativ se poate lua în considerare tabelul din alăturat – forţa în tone pe metru necesară la aplatizarea tip “picătură”  şi la aplatizare dreaptă.  In acest tabel S reprezintă grosimea de material, A este deschiderea la aplatizarea semi-inchisă  (ce este 2xS la cea dreată), iar în ultimele 2 coloane sunt forţele pe metru necesare la aplatizarea tablei Mild Steel / tabla neagră respectiv tablă inox (ultima coloană).  Calcule mai precise de forţe puteti face utilizând riglele de calcul parametri îndoire pe care le furnizăm gratuit, la cerere, sau formularul prezent pe site-ul SM TECH.   De asemeni,  controlerele CNC ale majorităţii abkanturilor calculează automat forţa necesară la aplatizare.

Distribuitor în România este firma SM TECH SRL